Doua riscuri semnificative pentru investitori sunt scoase in evidenta de un nou studiu EY bazat pe o analiza a 372 de oferte initiale de criptovalute (ICO) la nivel global. Primul tine de zona de reglementare: tari diferite au niveluri diferite de strictete a reglementarilor pentru ICO-uri, fapt care genereaza vulnerabilitati pe piata. Drept urmare, cei interesati de activitati ilegale in cadrul unei oferte ar putea sa se indrepte catre jurisdictiile in care autoritatile au o abordare mai relaxata fata de ICO.
Suspiciuni de spalare a banilor
Simona Radu, Partener Asociat EY Romania, evidentiaza faptul ca „in acest moment, criptovalutele nu sunt reglementate, asa cum reiese si din studiu. La nivel european sunt insa intreprinse o serie de demersuri pentru reglementarea acestora. Conform unui comunicat al Bancii Centrale Europene, se asteapta ca regulamentul privind criptovalutele sa fie un subiect important pe agenda summit-ului G20 din luna martie a.c. De asemenea, Parlamentul European are in dezbatere proiectul celei de-a cincea Directive privind spalarea banilor, care abordeaza riscurile valutei virtuale, avand in vedere caracterul de volatilitate si anonimatul. Astfel, s-a propus ca platformele de valuta virtuala si furnizorii de portofolii virtuale sa intre in sfera de aplicare a Directivei, urmand a avea obligatii de identificare si verificare a clientilor si de control asupra tranzactiilor, pentru eliminarea suspiciunilor de utilizare a valutei in scopul spalarii banilor sau finantarii terorismului.”
Zeciuiala hackerilor
Al doilea risc este legat de furturile prin hacking: peste 10% din fondurile ICO se pierd sau sunt furate de hackeri (aproape 400 milioane USD). Hackerii profita de ireversibilitatea tranzactiilor bazate pe blockchain si de erorile de codare de baza, elemente care ar putea fi evitate, daca aceste ICO-uri ar fi revizuite de dezvoltatori experimentati si de analisti de securitate cibernetica.
Fondurile sunt deturnate prin adrese substitut de portofele electronice (phishing, hacking de site), prin accesarea de chei private şi furt de fonduri din portofele, sau prin hacking asupra burselor de schimb si portofelelor. Toate astea se adauga pierderilor indirecte legate de riscurile reputaţionale ridicate pentru fondatorii proiectelor.
Simona Radu adauga: “Pe piata circula o gama variata de criptovalute care pot fi utilizate in a disimula fondurile ilicite la tranzactionare. Acestea nu sunt usor de urmarit pe piata, fiind construite pe baza unor protocoale menite sa evite controalele şi avand ca scop explicit atat ascunderea valorilor si a destinatiei fondurilor tranzactionate, cat si a identitatii celor care tranzactioneaza. Creativitatea celor implicati in astfel de activitati acopera moduri de operare din ce in ce mai complexe si ingenioase.”
