Cel mai mare eportator de LNG din lume, Qatar, a reusit sa supravietuiasca primelor 6 luni de izolare, dar rezervele guvernului de la Doha s-ar putea sa nu faca fata unui efort sustinut pe termen mediu, cred analistii Coface.
Criza din Golf, dusa la extrem odata cu ruperea legaturilor diplomatice intre Qatar si cvartetul format din Arabia Saudita, Egipt, Emiratele Arabe Unite si Bahrain, a fortat oficialii de la Doha sa aigure un nivel crecut de lichiditati pentru sistemul bancar, rezervele in aur si valuta ale Qatarului fiind serios afectate.
Sprijin guvernamental
Guvernul de la Doha a luat măsuri imediate si eficiente, care – odata cu creșterea exporturilor de energie – au reusit sa atenueze provocarile generate de criza. Analistii Coface se asteapta ca economia Qatarului sa creasca cu 3,4% in 2017 si cu 3% in 2018.
Sprijinul acordat de guvern, in special prin depunerea a miliarde de dolari in sistemele bancare locale pentru sustinerea lichiditatii, a ajutat pana in prezent economia tarii sa faca fata impactului negativ al crizei, chiar daca locuitorii din Golf au inceput sa isi retraga depozitele.
O alta masura luata a fost reorganizarea lanturilor de aprovizionare, in cooperare cu alti parteneri regionali si internationali, cum ar fi Turcia. Intre timp, exporturile de hidrocarburi din Qatar continua sa creasca. In prima jumătate a anului 2017, exporturile de gaze naturale din Qatar au crescut cu 19,3% fata de anul anterior, in timp ce exporturile de petrol au crescut cu 31,6% in aceeasi perioada.
Regim de avarie
Pe de alta parte rezilienta sistemului bancar este intretinuta de injectiile de lichiditati asigurate de banca centrala. Ponderea depozitelor publice in ansamblul depozitelor clientilor a crescut la 38% in august, de la 32% in iunie, deoarece guvernul a pompat bani in sistemul bancar pentru a compensa scaderea finantarii externe.
Finantarea din partea Bancii Centrale a Qatarului catre bancile comerciale joaca, de asemenea, un rol important in sustinerea lichiditatii sistemului bancar. In perioada urmatoare, in ciuda iesirilor de numerar datorate crizei diplomatice nesolutionate, calitatea activelor sistemului bancar din Qatar va ramane ridicata, deoarece bancile sunt sustinute de rezervele-tampon de capital imense din partea guvernului, care mentin lichiditatea la niveluri confortabile.
Cu toate acestea, Qatarul are nevoie urgenta de o solutie la criza diplomatica iscata in Golf, o blocare a discutiilor la nivelul Consiliului Tarilor din Golf putand duce la cresterea costurilor de import.
Acestea ar obstructiona evolutia in mai multe sectoare-cheie, cum ar fi constructiile, domeniu in care preturile ar crește ca urmare a costurilor mai ridicate ale materialelor de constructie. In acest fel, s-ar diminua performanta tarii, in ciuda intervențiilor guvernului pentru a reduce riscurile financiare si fiscale. In plus, aceasta constanta incertitudine politică ar duce la scaderea investitiilor, in special in sectoarele care nu tin de hidrocarburi. Acest lucru, combinat cu politica monetara mai stricta (ca urmare a reglarii cursului valutar in functie de dolarul american USD) si cu suportul public mai redus, ar atenua dezvoltarea sectoarelor care nu au legatura cu hidrocarburile.
Sistemul bancar ar fi, de asemenea, vulnerabil in fata evolutiei economice precare, a nivelului redus de investitii si a retragerilor de numerar in depozite. Acest lucru face ca monitorizarea lichiditatii sistemului bancar din Qatar sa constituie un aspect important in perioada imediat urmatoare.
In concluzie, orice deteriorare ulterioara a situatiei actuale ar determina costuri mai mari pentru economia Qatarului. Aceste efecte negative ar putea fi atenuate daca prețurile energiei vor continua sa se redreseze. Extinderea in sectorul constructiilor si lansarea unor noi proiecte de infrastructura ar sustine, de asemenea, avantul altor activitati de productie. Aceste evolutii ar sprijini creșterea in sectoarele care nu au legatura cu hidrocarburile.
