A V-a editie a Smart Cities Conference a debutat astazi in Bucuresti, timp de doua zile Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative urmand sa gazduiasca forumul international dedicat oraselor inteligente si imbunatarii actului administrativ prin intermediul tehnologiilor moderne.
In mod ironic, evenimentul este gaduit de un oras care pare sa faca pasi inapoi sub administrarea Gabrielei Firea, modelul outsmart al actualei conduceri din fruntea capitalei facand si obiectul unui studiu recent realizat de Oxford Economics.
In cadere libera
Lipsa unor solutii de tip smart city in Bucuresti va avea un impact negativ asupra cresterii economice din zona si isi va pune amprenta si asupra pietei muncii din capitala, reclama autorii studiului.
De la o crestere economica de 5,7% prognozata pentru anul in curs, in urmatorii 3 ani, aceasta ar putea sa scada la 2,7%, considera expertii Oxford Economics, in vreme ce piata muncii se va dezvolta cu doar 0,8% in intervalul 2018-2020, mult sub rata de 2,3% intalnita in prezent.
De altfel, lipsa oricarei strategii clare in aplicarea solutiilor smart city la nivelul intregii capitale este pusa in evidenta si de absenta oricarui vorbitor din parte Primariei Municipiului Bucuresti, in cadrul Smart Cities Conference.
Pe langa invitatii din Iran, Rusia, Spania, Ungaria, Polonia si cadrele didactice sau liderii unor think tank-uri liocale, administratia publica din Romania este reprezentata in cadrul evenimentului de Marian Florea, presedintele Asociatiei Administratorilor Publici din Romania si city manager in comuna valceana Maciuca, de Daniel Brebenariu, reprezentant al Primariei Resita, Nicolaie Moldovan- primaria Alba Iulia si de Lilian Onescu, din partea agentiei guvernamentale de Protectie a Reurselor Naturale.
Ca pe vremea Mitei Biciclista
Bucuresti- smart city ramane doar un deziderat al unor visatori, chiar daca proiectele si ideile prezentate in cadrul conferintei de la SNSPA si-ar putea gasi rapid un rol si in administratia locala a capitalei.
La nivel de Consiliul General, Gabriela Firea a inaintat intr-un an si jumatate un singur proiect care sa intre in categoria smart. “A fost o initiativa de atragere a unor investitori din zona IT. S-a votat nul trecut, dar nu s-a concretizat nimic in acest sens”, rememoreaza consilierul general USR Ana Ciceala.
In completare, liderul de grup al consilierilor generali USR, Roxana Wring, aminteste si de infiintarea Companiei Municipale Dezvoltare Durabila Bucuresti, o firma din holdingul “Bucuresti, Capitala Europeana” compus din 22 de astfel de entitati, dar care in afara bugetului de salarii pentru sefii “importati” din Voluntari nu a creionat niciun proiect care sa si justifice denumirea companiei.
Cu o singura exceptie, situatia se regaseste si la nivelul primariilor de sector, in sectoarele 2 si 4 accentul fiind pus pe borduriada, sectoarele 5 si 6 mentinand acelasi ritm lancezit de activitate intalnit in ultimul deceniu, in vreme ce primarul Robert Negoita (sector 3) a copiat exact modelul sefei de la primaria generala si a infiintat o companie denumita Internet si Tehnologie S3, unde a instalat-o ca administrator provizoriu pe Cristina Arghir, sora fostei sotii a edilului.
Exceptia o reprezinta sectorul 1, unde primarul Dan Tudorache face pasi siguri in implementarea unor proiecte care au scapat atentiei celorlalti edili bucureteni.
Smart & green
Spre deosebire de omologii din adminitsratia locala a Bucurestiului, Tudorache nu s-a repezit sa infiinteze zeci de firme plasate sub tutela Consiliului Local de sector, iar investitiile de tip smart city sunt realizate prin intermediul aparatului din subordine.
Astfel, 4 milioane lei au fost alocate anul acesta, catre ADP Sector 1, in vederea asigurarii retelei free Wi-Fi din cele 20 de parcuri aflate in zona si a monitorizarii video a 3 atfel de zone verzi.
“Sunt circa 1 milion mp de spatiu in care distribuim gratuit semnal prin reteaua Wi-Fi. Sistemul de supraveghere video este compus din 112 camere care asigura monitorizarea parcurilor Venus, Kiseleff si Bazilescu, iar anul viitor vom extinde reteaua”, anunta reprezentantii Primariei Sectorului 1.
Proiectele nu se opresc aici, insa. La propunerea edilului Dan Tudorache, Consiliul Local Sector 1 a aprobat, in sedinta din 28 noiembrie 2017, achizitionarea de autovehicule electrice. Este vorba atat de autoturisme, cat si de autoutilitare. In plus, va fi achizitionata si infrastructura de incarcare necesara acestora. Scopul achizitionarii unor astfel de autovehicule il constituie eliminarea treptata din mediul urban a autoturismelor care folosesc combustibili conventionali, pentru reducerea gazelor cu efect de sera, a poluarii aerului si a poluarii fonice locale.
Un alt proiect vizeaza demararea unei campanii pentru promovarea platii online a taxelor si impozitelor locale pentru a reduce birocratia.
Pe segmentul de mediu se intentioneaza trecerea la un sistem de management integrat al deseurilor care sa permita o colectare selectiva reala si o sortare folosind echipamente de ultima generatie.
“Prin aceasta masura intentionam sa monitorizam permanent colectarea si selectarea deseurilor si sa comunicam transparent cotele de reciclare atinse, Sectorul 1 dorind sa-si pastreze renumele de Sector Verde.
Totodata, avem in vedere construirea unei statii de tratare a deseurilor menajere pentru ca la groapa de gunoi sa fie depusa o cantitate de deseuri redusa considerabil, sub forma unui material inert, care nu polueaza aerul capitalei. Tot aici se va produce RDF (Refused Derived Fuel), adica combustibil alternativ. Acesta va putea fi folosit la CET Grivita pentru a produce energie termica”, mai anunta departamentul de de relatii publice din Primaria Sectorului 1.
