Dispariția culturii de floarea soarelui, pregătirea tot mai slabă a absolvenților din Universitățile de Agronomie, exploatarea gazelor de șist din Vestul țării care amenință agricultura, dar și slaba gestionare a problemei pestei porcine în România. Acestea au fost punctele principale dezbătute de Dimitrie Muscă, administrator al Combinatului Agroindustrial Curtici (CAI Curtici), în cadrul celei de-a V-a ediții a RALF, conferință organizată online, pe 20 noiembrie 2020.
CAI Curtici este o companie prosperă care în fiecare an, face investiții de aproape 2 milioane de euro din surse proprii, susține antreprenorul. Chiar și într-un an secetos agricol, cum a fost 2020, în zona de Vest a țării au existat performanțe la producțiile din agricultură. Iar, Dimitrie Muscă este unul dintre cei care confirmă acest lucru.
„Vestul țării este o regiune de care Dumnezeu a fost mai aproape anul acesta. O zonă care a avut până la această dată, o cantitate de precipitații de 600 litri/m2, iar în aceste condiții am avut rezultate foarte bune. Am reușit să obținem, în condiții de neirigat, 12.000 kg porumb boabe/ha, 7.100 kg porumb/ha, 3.800 kg soia/ha, 62 tone porumb siloz etc. După cum a fost în 2020, pot spune că zona de Vest a țării poate să țină cu mâncare jumătate din România”, a menționat Dimitrie Muscă.
Mai mult, acesta a afirmat că după estimările sale, există o probabilitate mare ca floarea soarelui să dispară ca și cultură din România, în condițiile în care nu se mai dă derogare la neonicotinoide.
„Anul viitor sau în cel mult doi ani, cultura de floare a soarelui va fi scoasă din România. Poate deranjăm că România a fost pe locul 1 și 2 în Europa, ca și producție și suprafață. Dacă ministerul Agriculturii nu se bate pentru ceea ce înseamnă neonicotinoide în România, care este o țară cu un specific aparate față de altele, atunci țara noastră va avea zero ha de floarea soarelui”.
Muscă a mai atras atenția și reprezentantului din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București prezent la eveniment, asupra pregătirii îndoielnice a absolvenților de facultate. „Absolvenții vin la noi foarte slabi pregătiți, nu știu la ce adâncime se seamănă o cultură, nu știe ce înseamnă densitatea pe plante pe ha sau metru pătrat. Nu mai vorbim de genetică, pedologie sau altele. Dacă studenții nu învață teorie, la practică vor fugi. Și iată, că numărul celor care fac agricultură se reduce de la un an la altul”.
A ținut să reamintească și două probleme mai vechi și anume, exploatarea gazelor de șist din Vestul țării care amenință agricultura și lipsa de control a porcilor mistreți în combaterea pestei porcine africane.
