Mediul de afaceri din România, parțial satisfăcut de modificările Codului Fiscal. ”Vin și măsuri mai stricte!” –avertizează consultanții PwC

Mai mult de jumătate din decindenții din sfera businessurilor autohtone se declară mulțumiți de modificările survenite în Codul Fiscal odată cu începerea noului an, după cum reflectă un recent sondaj PwC România.

Pentru 67% dintre aceștia, facilitatea care le vine cel mai mult în ajutor este cea legată de beneficiile pentru angajații aflați în telemuncă.

Astfel, doar 8% dintre participanți au spus că modificările nu le sunt utile, în vreme ce 38% încă le analizează pentru a vedea pe care dintre acestea le pot aplica.

Clarificări și îmbunătățiri

Dintre noile prevederi introduse cu prilejul acestor modificări,  67% dintre respondenți spun că pot beneficia de facilitățile fiscal pentru angajații care aplică telemunca, 17% de consolidarea fiscală, iar 8% de măsura privind ajustarea TVA pentru creanțele neîncasate de la beneficiari personae fizice.

”Pe lângă o serie de clarificări și îmbunătățiri ale legislației fiscale, multe dintre modificările publicate la finalul anului trecut fac parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri care au fost propuse de mediul de afaceri în scopul modernizării legislației fiscale. Adoptarea lor a dat încredere contribuabililor că procesul legislativ se poate desfășura cu dezbatere public și transparență, nu doar cu decizii luate rapid, fără consultare, așa cum s-a întâmplat adesea în ultimii ani”, spune Daniel Anghel, Partener, Liderul serviciilor fiscal și juridice PwC România.

Raportarea DAC6, punct nevralgic

Deși ponderea celor care pot beneficia de consolidarea fiscală este mai redusă decât a celor care pot aplica facilitățile pentru angajați, atunci când au fost întrebați despre importanța modificărilor, respondenții au apreciat majoritar (50%) că impactul pe care îl generează măsura consolidării fiscale asupra companiilor este mai mare decât cel al măsurii privind beneficiile pentru angajați (30%).

Cele mai mari provocări din perspectivă fiscală pentru anul 2021 sunt, conform sondajului, raportarea DAC6 privind aranjamentele transfrontaliere (39%), documentația serviciilor prestate între companiile aceluiași grup (38%), îmbunătățirea fluxurilor de numerar (12%) și inspecțiile fiscale (11%).

”Companiile consideră că raportarea privind cerințele DAC6 este principala provocare a acestui an pentru că se confruntă cu o obligație nouă și complexă. Societățile din România ar trebui să demareze rapid, dacă nu au început deja, procesul de analiză a tranzacțiilor transfrontaliere inițiate începând cu 25 iunie 2018, pentru a identifica eventuale aranjamente raportabile având în vedere că termenele se apropie cu pași repezi”, explică Andreea Mitiriță, Partener PwC România.

Teme recurente

”Observăm că și în 2021, contribuabilii rămân la fel de preocupați de problematica serviciilor intra-grup și de inspecțiile fiscale, două teme aflate în legătură directă și care sunt recurente în relația cu inspectorii fiscali. Atât pregătirea documentației pentru aceste servicii, cât și a inspecțiilor fiscale sunt complicate și necesită multă atenție, efort și resurse din partea societăților. După o perioadă mai calmă din cauza restricțiilor, activitatea de control fiscal devine tot mai intensă pe măsură ce economia se redeschide”, spune Ruxandra Târlescu, Partener PwC România.

Sondajul a fost realizat în cadrul unui eveniment online referitor la modificările recente ale legislației fiscale, la care au participat peste 300 de reprezentanți ai mediului de afaceri. Evenimentul a fost susținut de echipa PwC România, formată din Daniel Anghel, Partener, Liderul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC România, Andreea Mitiriță, Partener, Ruxandra Târlescu, Partener, Mihail Boian, Partener, D&B David și Baias, Florin Rizea, Senior Manager, Anca Macovei, Senior Manager, Bogdan Cârpă-veche, Senior Manager.

Prevederi noi

Respondenții au analizat efectele produse de următoarele modificări ale Codului Fiscal:

• Consolidarea fiscal în domeniul impozitului pe profit vizează consolidarea impozitului pe profit pentru grup, prin care profitul consolidat se compensează cu pierderile grupului. Măsura poate fi implementată de un grup fiscal dacă este îndeplinită condiția de 75% deținere direct sau indirectă, pe o perioadă de un an anterioară consolidării. Astfel, poate fi aplicată fie dacă societățile se dețin între ele, fie dacă o persoană fizică română deține 75% din amândouă, fie dacă sunt deținute de o persoană dintr-un stat cu care România are tratat de dublă impunere. Grupul fiscal poate fi constituit doar din personae juridice române sau cu sediul social în România, iar perioada de aplicare a măsurii este 5 ani, începând cu anul fiscal următor depunerii cererii. Astfel, că deși intră în vigoare în 2021, consolidarea fiscal poate fi aplicată efectiv din 2022.

• De la 1 ianuarie 2022, ajustările privind creanțele neîncasate vor fi deductibile integral. Condițiile pentru aplicare sunt ca respectivele creanțe să fie mai vechi de 270 zile, negarantate, de la terți.  Prin urmare, pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor vor fi și ele deductibile 100%, fiind acoperite de ajustarea deductibilă.

• O nouă facilitate introdusă în modificările Codului fiscal se referă la beneficiile pentru angajații în telemuncă. Astfel, angajatorii au posibilitatea de a acorda sume angajaților pentrususținerea cheltuielilor pe care le au cu locul din care desfășoară activitatea, respective cheltuieli cu utilități sau pentru achiziția de echipamente de birou. Aceste sume trebuie să fie stabilite prin contractul de muncă în limita unui plafon lunar de 400 de lei și pot fi acordate fără prezentarea de documente justificative, în funcție de numărul de zile pe care angajatul le efectuează în telemuncă.

• Ajustarea TVA aferentă creanțelor neîncasate de la personae fizice este aplicabilă creanțelor de la personae fizice, în cazul în care această contravaloare nu este încasată în termen de 12 luni. În acest scop, societățile trebuie să facă dovada încercării recuperării creanțelor. Ajustarea se efectuează în termen de 5 ani, de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a intervenit termenul de plată. Primele ajustări vor putea fi aplicate de la 1 ianuarie 2022.

Totodată, Daniel Anghel avertizrează că relaxarea survenită cu aceste măsuri ar pute fi dublată de un set de modificări care să ajute la consolidarea bugetului de stat. ” Având în vedere că țările din întreaga lume își regândesc și își adaptează politicile fiscale la noua structura a economiei schimbată de pandemie, nici România nu va face excepție. Autoritățile vor avea în acest an o oportunitate de a aduce schimbări în sistemul fiscal care pot sprijini în continuare redresarea economică. Astfel, va fi necesară o abordare holistică: în timp ce anumite reguli s-ar putea relaxa pentru a ajuta mediul de afaceri – similare cu cele adoptate la finalul anului trecut – altele ar putea deveni mai stricte pentru a limita pierderile de venituri bugetare”, a concluzionat acesta.