Comuna Costeşti, Vâlcea, are avantajul de a fi vatra unor atracţii turistice diverse, de la mănăstirile care împânzesc zona, la Muzeul natural al Trovanţilor sau noul geoparc Buila-Vânturariţa care te farmecă cu formele sale de relief diverse.
La capitolul turism însă, localitatea din apropierea oraşului staţiune Horezu abia face primii paşi. Iar unele dintre aceste iniţiative sunt privite drept adevărate nebunii de către localnici.
Nebunul care îngroapă bani
„Întreabă de nebunul lui Gheorghe care îngroapă banii în vârful Stogului şi te trimite toată lumea la mine”, mă lămureşte Lucian Crăcană, omul care recent revenit din Marea Britanie a decis să construiască un camping glam în vârf de munte.
Şi nu doar că va avea un camping de sezon, ci unul all seasons, lucru care deja dă fiori vecinilor săi. – Cine Dumnezeu vine să stea iarna în cort? – trebuie să se întrebe aceştia, privind cu înverşunare la omul care insistă să creeze poate una dintre cele mai atrăgătoare locaţii de vacanţă din Vâlcea, poate chiar din Oltenia, fix pe platoul vârfului Stogu din masivul Buila.
Insomnie cu vise
„Cum să îţi spun..?! Am revenit din Anglia cu soţia şi cei doi copii şi clar am simţit presiunea de a face, mnu ştiu, ceva care îmi dea stabilitate aici. Ori, trebuie să recunoaştem cu toţii, România este o ţară cu destul potenţial, dar când vine vorba să faci ceva, imediat apar şi piedicile birocratice, lipsa unor linii de finanţare etc.
Ideea mi-a venit după câteva nopţi de insomnie în care tot încercam să întrevăd o nişă pe care să poziţionez o afacere de familie.
Apoi, de la Parc Naţional, zona aceasta a trecut pe statutul de Geoparc UNESCO, iar asta mi-a aratăt clar ce oportunităţi aveam chiar aici, în locul în care am copilărit”, povesteşte creatorul taberei Bâncoveanu Glamping.
Fără vreo experienţă în amenajarea unei astfel de locaţii, Lucian şi-a îmbarcat familia în maşină şi a vizitat câteva campinguri similare din ţară. Niciunul însă nu avea o ofertă pentru toate sezoanele, iar ideea aceasta a lucit mai puternic o pepită de aur.
Au urmat luni de căutare a unor furnizori autohtoni de echipament de glamping cu grad ridicat de izolare termică, schiţe, întocmirea actelor pentru o eventuală finanţare din fonduri guvernamentale şi europene şi, mai ales, descoperirea produselor locale care să permită vizitatorilor o cunoaştere cât mai deplină a zonei: de la gastronomie, până la tradiţii culturale, legende ale locului şi, bineînţeles, la o explorare completă a minunăţiilor create de natură în pe defileul râului Bistriţa şi în codrii şi stâncăriile din Buila – Vânturariţa.
În prag de vis
La această oră, campingul glam, ivit din imaginaţia şi persevenţa lui Lucian şi a familiei sale, are deja 5 unităţi de cazare care pot fi folosite şi de cupluri, dar şi de familie, fiecare dintre acestea având baie proprie, dotările unei camere de hotel de 4 stele – minibar, birou cu laptop, aer condiţionat, terasă generoasă, pat matrimonial, pat pentru copii şi adolescenţi şi chiar pătuţuri pentru bebeluşi, la cerere- dar şi o privelişte panoramică care te poziţionează fix în pragul unui peisaj de vis.
Mai mult, creatorul acestui resort se zbate cât mai mult să integreze unităţile de cazare şi dotările aferente acestora în peisajul natural şi să păstreze o atitudine prietenoasă faţă de mediu. „Am folosit ciment doar la câteva îmbinări făcute la zonele de grill şi la cuptorul de pâine. În rest, totul a fost construit cu materiale naturale. Vreau să adaug ATV-uri electrice, biciclete MB şi alte dotări care să permită turiştilor care vin aici să exploreze sălbăticia din munţii noştri fără să polueze. Ţin foarte mult la statutul eco-friendly gândit pentru Brâncoveanu Glamping. De ce Brâncoveanu? Zona întreagă dintre Horezu şi Govora poartă amprenta moştenirii lăsate de acest domnitor”, explică Lucian Crăcană.
Mai mulţi bani de îngropat
În ciuda feţelor uimite de acre se izbeşte aproape zinic, Lucian are de gând să îngroape mai mulţi bani în afacerea de familie din Costeşti. Însă, tânărul pare decis să schimbe mentalităţi, ca şi modul de a face turism în zonă.
„Visez la un parc de aventură care să completeze oferta Brâncoveanu Glamping. Am în plan şi un restaurant care să aibă atât o terasă a soarelui, cât şi zone de terasă şi spaţii interioare poziţionate printre copacii unei păduri pe care o deţin. Deocamdată însă, vreau să trec de pragul inaugurării zonei glamping, programată pentru toamna acestui an”, se opreşte din visat Lucian.
Între proiectul glamping şi parcul de aventură mai are de făcut paşi importanţi, mai ales în ceea ce priveşte conservarea produselor locale pe care le-a selecţionat atent. „Mai întâi testez eu şi apoi ofer oaspeţilor. Problema este că nu găsesc deschidere la micii furnizori de alimente din zonă de a creşte durata de viaţă a produselor lor, prin vidare, de exemplu, dacă este să vorbim de carne sau brânzeturi. Cred că o voi face tot eu, până la urmă, ca să fiu sigur ca îmi pot face stocurile necesare de alimente pentru turişti”, adaugă Lucian.
