Home Companii Cresc taxele? Directorii de companii aşteaptă modificări în politica fiscală

Cresc taxele? Directorii de companii aşteaptă modificări în politica fiscală

48
0
SHARE

Sub guvernarea Cîţu, imagiea economiei româneşti are două feţe distincte. Pe de o parte, o posibilă creştere economică de 7% dă speranţe de redresare rapidă, pe de alta, nivelul ridicat al datoriei publice, coroborat cu o rata de colectare redusă a TVA face inevitabilă majorarea taxelor, anunţă o analiză PwC România, semnată de Daniel Anghel, Partener și Lider al Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică.

Domină pesimismul

Deloc suprinzător, dacă ne uităm la previziunile făcute la începutul acestui an, economia românească și-a revenit după prăbușirea din primăvara anului trecut și are șanse să ajungă la un plus de peste 7% în 2021. Spun deloc surprinzător pentru că percepția mediului de afaceri era pozitivă încă din primele luni ale anului când sondajul nostru PwC CEO Survey a observant că optimismul liderilor de companii a atins un nivel record pentru ultimul deceniu. Însă tot ei au exprimat și o serie de temeri. Principala îngrijorare este că majorarea datoriei publice – inclusiv pe fondul măsurilor de sprijin luate în pandemie – ar putea atrage schimbări în politica fiscală. Practic, mediul de afaceri nu exclude majorarea taxelor, chiar dacă s-au dat multe asigurări că nu există nicio astfel de intenție. Ponderea celor care prevăd modificări fiscale (77%) este mai mare decât a celor care cred că economia va avea o evoluție bună (60%), iar motivul menționat de directorii din companii – majorarea datoriei publice – este justificat atâta timp cât creșterea acesteia a fost galopantă în ultimii doi ani, urcând de la 35% din PIB în 2019, la 50% în iulie 2021.

 

Buget la pământ

Statul s-a împrumutat mult în ultima vreme, atât pentru a susține economia în contextul crizei sanitare, dar mai ales pentru a finanța cheltuielile curenteși de investiții prevăzute prin legea bugetară. În fapt nevoia de finanțare pentru măsuri de sprijin (amânarea plății taxelor, facilități fiscale temporare etc) nu a fost foarte mare în România, ci în jurul a 2-3 procente din PIB, după cum arată datele FMI, care plasează România pe ultimul loc în UE la acest capitol. În UE, guvernele au alocat procente însemnate din PIB pentru a ajuta economiile, situație care s-a reflectat într-o creștere abruptă a deficitelor. Așa s-a ajuns ca deficitul public general agregat la nivelul UE să crească la aproximativ 7% din PIB anul trecut. Odată cu revenirea economică și eliminarea treptată a măsurilor impuse de criza sanitară, deficitele se vor diminua în statele membre, cu perspectiva ca media în Uniune să coboare anul viitor spre 4% din PIB. Implicit, în acest context, raportul datoriei publice în PIB la nivelul UE va atinge un nou vârf în 2021.

 

Spre deosebire de alte state membre, România a intrat în 2020 deja cu un deficit bugetar care creștea accelerat, ca urmare a unor cheltuieli bugetare rigide – cu personalul și pensiile – de circa 80% din totalul cheltuielilor bugetare. În timp ce cheltuielile au fost majorate de la un an la altul, veniturile au rămas pe loc, ba chiar s-au diminuat ușor.

Grad redus de colectare

Cel mai recent raport european ”Taxation trends in EU 2021” arată că România colectează 26% din PIB din taxe și contribuții sociale, fiind pe penultimul loc în UE, unde media este spre 40% din PIB. Acum ținta guvernului este să coboare deficitul la 2,9% din PIB până în 2024. Așadar ar urma câțiva ani de consolidare fiscală atât în zona cheltuielilor, cât și a veniturilor. Desigur, creșterea taxelor nu este iminentă. În actualul context, având în vedere că avem o situație sanitară încă incertă, ar fi complet nepotrivită o asemenea decizie, dar pe termen mai lung nu poate fi exclusă. Astfel ajungem din nou la discuția despre sistemul de taxare din România și la problemele vechi de colectare a taxelor, iar mediul de afaceri știe că o creștere economică sustenabilă, sănătoasă nu se poate face doar pe baza consumului care atrage noi împrumuturi și majorarea datoriei.

 

Se schimbă priorităţile

În sondajul PwC Romania, liderii de companii au spus că prioritatea numărul 1 pentru guvern este crearea unui sistem fiscal eficient. Această prioritate a surclasat chiar și cerința de a îmbunătăți infrastructura, cerință care de mulți ani a fost în topul așteptărilor pe care mediul de afaceri le are de la autorități. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, guvernul și-a asumat că va elimina lacunele și distorsiunile din Codul fiscal pentru a identifica zone din care să obțină mai multe venituri bugetare. Consolidarea fiscală ar însemna, așadar, creșterea încasărilor bugetare datorită unui sistem de taxare care cuprinde mai mulți contribuabili decât până acum și, implicit, mai multă echitate între aceștia. Realitatea este că slaba colectare, pe lângă cauzele deja mult dezbătute – informatizarea și reforma ANAF, exceptări de la plată pentru diverse categorii, evaziune și fraudă -, mai are o cauză, mai puțin analizată pentru că ține de structura economiei: prea puțini contribuabili. De exemplu, din cele 1,2 milioane de persoane juridice active fiscal, conform datelor ANAF, circa 120 mii sunt plătitoare pe impozit pe profit ceea ce nu înseamnă automat că varsă sume la buget, pentru că unele dintre ele înregistrează pierderi. Deci marea majoritate a firmelor sunt microîntreprinderi. În aceste condiții, exceptările care s-au dat înainte de pandemie, fie că a fost vorba de impozitul pe profit, pe venit, de contribuții sociale ori TVA au șubrezit și mai mult încasările bugetului fără a crea acel sistem fiscal eficient pe care mediul de afaceri îl considera prioritar.

Presiune suplimentară din 2022

Concluzionând, vedem că mediul de afaceri a atins un anumit grad de maturitate și înțelege că, fără un sistem fiscal eficient care include atât legislația fiscală, cât și bugetul, nu va avea loc o creștere economică reală.  O astfel de abordare pune o presiune pozitivă pe guvern care va fi nevoit anul viitor să ia măsuri concrete în zona fiscal-bugetară, odată ce pandemia se va termina, iar măsurile temporare de relaxare fiscală acceptate de Comisia Europeană vor fi treptat eliminate.

 

 

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here