Home Societate Cum se blochează închiderea gropilor de gunoi în România. Interese ascunse ale...

Cum se blochează închiderea gropilor de gunoi în România. Interese ascunse ale autorităților locale (I)

84
0
SHARE

13 ani de nepăsare, 41 de gropi de gunoi ce ar fi trebuit închise în tot acest timp și posibile amenzi de 30.000 euro/zi cerute de Comisia Europeană pentru România – așa arată bilanțul actual al unei  acțiuni în care până și administratorii depozitelor de deșeuri neconforme se trezesc hăituiți în momentul în care vor să intre în legalitate.

Cineva blochează cu bună știință ecologizarea gropilor de gunoi închise sau care ar trebui închise din România, iar interesele au iz de corupție, șmechereală ieftină pe plan local și vânătoare de capete dusă la limita legalității de autoritățile locale. În vreme ce edilii și șefii deconcentratelor din teritoriu aruncă amenzi peste amenzi în sarcina administratorilor de depozite neconforme, aceștia ridică un deget acuzator spre găștile admnistrative formate la nivel teritorial, unde banul statului se toacă cu nonșalanță, iar interesele private care contează sunt cele ale firmelor conduse de rude.

Măldărești, caz reprezentativ

În 2018, un incendiu suspect izbucnit la depozitul de deșeuri de pe raza comunei vâlcene Măldărești pune din nou pe tapet chestiunea gropilor de gunoi neînchise din România. În 2017, dată la care proprietarul depozitului de la Măldărești, SC Sacomet SA, închisese deja porțile, Comisia Europeană solicita declanșarea procedurii de infringement pentru țara noastră, una dintre cauze fiind secretizarea informațiilor despre aceste depozite și lipsa unei strategii de închidere și ecologizare a lor. Culmea, în Vâlcea, doar două astfel de depozite fuseseră prinse într-un program al Ministerului Mediului: cel de la Râmnicu Vâlcea, administrat de primăria municipiului, și cel din Măldărești. Între timp, programul respectiv a fost îngropat printr-un sertar, România, indiferent de rezultatul procesului inițiat de CE la Curtea de Justiție a UE, rămâne datoare cu un minim de 4,1 milioane euro pentru întârzieri în alicarea cestui program, plus eventualele amenzi menționate mai sus, iar unii proprietari de gropi de gunoi sunt luați la țintă de instituțiile statului, deși tot acestea sunt cele care stopează orice inițiativă privată de ecologizare a acestor bombe poluante. Un bun exemplu în acest sens îl reprezintă blocarea abuzivă a unui contract încheiat în 2019 între Sacomet SA și Green Plast Solutions SRL vizând extragerea deșeurilor reciclabile din groapa de gunoi de la Măldărești.

„Nu am trăit așa ceva niciunde!”

Green Plast Solutions SRL are o vechime de 4 ani în reciclarea deșeurilor de diverse tipuri: PET, carton, sticlă, doze aluminiu, lemn, plastic, metal. Situația în care s-a trezit anul trecut arată atât războiul dus între vremelnicii numiți în diverse funcții, cât și o formă de abuz grosolan al statului, prin Poliție, administrație locală, Agenția pentru Protecția Mediului și Garda de Mediu Vâlcea. „Nu am trăit așa ceva niciunde!. La câteva zile de la demararea acțiunilor de ecologizare stabilite în contractul cu Sacomet SA, echipele noastre de muncitori au fost luate, practic, cu asalt de către reprezentanții instituțiilor și ni s-a spus să eliberăm locația. Nu au prezentat nicio justificare, doar cei de la Poliție ne-au întocmit un proces verbal. Fuseseră chemați de reprezentanții primăriei din localitate. Nu știu în ce bază, deși noi aveam un contract perfect legal cu societatea care administrează groapa de gunoi. Vă spun, în patru ani de activitate nu m-am confruntat cu așa ceva”, spune Iustinian Mitea, directorul companiei.

Firma avea în contract sarcina de a elibera groapa de gunoi din Măldărești de deșeurile reciclabile mai sus menționate, urmând să plătească chiar și suma de 5.000 lei/lunar către Sacomet SA în schimbul deșeurilor reciclabile recuperate. Numai că….

„…i-am chemat să ecologizeze pentru noi, că nu le luăm niciun ban”

În discuțiile avute cu reprezentanții Green Plast Solutions, primarul din Măldărești, Ion Bociog spune că a intervenit chiar cu o contraofertă pentru a compensa intervenția sa ilegală într-un contract semnat între două părți private. „I-am scos afară de acolo pentru că faceau mizerie pe islaz. Noi am încercat să negociem cu firma asta din București, Le-am oferit să facă ecologizare în Măldărești fără să le mai luăm vreun ban, așa cum le lua Sacomet”, rememorează primarul Bociog.

Edilul din Măldărești este și cel care a recepționat în 2018 suma de 1,21 milioane lei pentru a interveni în stingerea unui incendiu izbucnit în mod suspect la depozitul de deșeuri de pe raza localității. Tot el reușește performanța de a toca 700.000 lei într-un contract cu Hidroconstrucția SA Râmnicu Vâlcea pentru amenajarea unui drum pe islaz, deși exista deja o cale de acces către groapa de gunoi și de a pierde restul de finanțare în valoare de 510.000 lei, după ce refuză să pună în aplicare planul de intervenție stabilit de specialiștii din Ministerul Mediului. „Trebuia să acoperim focarele de incendiu cu pământ. Eu am fost și la institutul ăla din Petroșani și au zis că nu e bine. Așa că, ministerul mi-a retras restul de 510.000 lei”, mai spune Bociog (foto).

Între timp, primarul are alte preocupări, vise și speranțe, țintind falimentul Sacomet SA. „Dom’le, noi așteptăm să intre în faliment și apoi să ne recuperăm acest teren pe care e groapa de gunoi. Are cam vreo 3 hectare. Nu are cum să scape de faliment, Agenția de Mediu i-a cerut falimentul, mai sunt și alții…”, spune cu convingere primarul din Măldărești.

„Cu banii aia închideam 2 gropi de gunoi”

Pentru Florian Nicolaescu (foto jos), destinația luată de banii alocați din bugetul Ministerului Mediului este o reală bătaie de joc. „Au făcut un drum, atât! Au împărțit banii cu Hidroconstrucția și alți doi subantreprenori și asta a fost tot. Cu banii aia închideam două gropi de gunoi de dimensiunea acesteia. Nu doar că și-au bătut joc de banul public, dar mă și împiedică să ecologizez în vreun fel acest depozit. I-au alungat pe cei de la Green Plast Solutions, pentru că pe islaz încă tronează gunoaiele deversate ilegal de Urban SA. Nu vă mai spun că și pentru faptul acesta tot pe mine m-au amendat, deși vina o poartă Urban. Așteaptă falimentul Sacomet? Să mai aștepte! Primarul nici nu are habar ce vorbește. Nu figurează la masa credală, iar în cazul falimentului, activele firmei vor fi scoase la licitație. Nu o să îi cadă niciodată din cer o pleașcă de 3 hectare, așa cum visează el. Este o suprafață deținută de firmă”, punctează directorul Sacomet.

41 de gropi de gunoi doar pe  hârtie…

… pentru că în realitate, la marginea localităților unde se construiește intens, în special în jurul marilor orașe din România, apar tot mai multe gropi de gunoi ilegale, unde orice dezvoltator imobiliar sau firmă de producție din zonă aruncă resturi de tot felul. Situația este confirmată și de fostul Comisar-șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu.

„Am găsit depozite ilegale în localitățile Chiajna sau în Popești Leordeni, depozite care însumează milioane de metri cubi de deșeuri. Dacă autoritățile nu au fost în stare să ia măsuri față de depozitarea a milioane de metri cubi în proximitatea Bucureștiului, am îndoieli legate de capacitatea de a ecologiza, de a închide aceste depozite neconforme. Nu am văzut nicio soluție strategică adoptată de guvernul României în acest sens”, a menționat acesta.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here